Cronica unei apocalipse anunțate

Semne (ne)bune anul are

Da, trăim vremuri apocaliptice, dacă nu ați primut incă Memo-ul, verifica ți-vă mesageria divină, sigur e plină până la refuz de mesajele pe care le-ați ignorat cu talent ca de obicei. Dacă sunetele trompetelor nu v-au sunat apelul de trezire, e posibil sa suferiți de otoscleroză, așa ca mine, dar să știți că boala asta nu e o scuză suficientă, că ea te face să le simți în stomac precum o indigestie și un ghem de sârmă ghimpată.

Profeția începutului sfârșitului e una arhicunoscută, da, ați ghicit, faimoasa 2012, dar la fel ca orice lucru care necesită interpretare, sensul se pierde în traducerea termenilor de referință.

Apocalipsă înseamnă sfârșitul lumii. De ce lumea ar crede că el vine peste noapte cu un cataclism, mă depășește. Această falsă așteptare este ea în sine un dezastru apocaliptic, pentru că odată trecut un termen profețit, și nimic “apocaliptic” nu pare să se fi întâmplat, lumea răsuflă ușurată, și revine la obiceiurile de zi cu zi, când tocmai ele sunt obiectul de lucru cu care s-ar gestiona apocalipsa.

Ce a mers numai merge, iar eforturile de a presa în vechile direcții și obiceiuri au recul neașteptat. Ultima apocalipsă a fost chemarea maeștrilor, mulți au fost chemați să-și pună sufletul la bătaie, și foarte puțini au răspuns, cea de acum este pentru îngerii cunoașterii, au învățat ceva din experiența practică pe pământ?

Revenind la anul curent (cel către care ne îndreptăm rapid zilele astea), el promite să fie tot unul cu năbădăi, în care sufletul nostru se joacă pe scena vieții cu și mai mult avânt, și talent actoricesc, mai ales în relațiile cu ceilalți.

În 2024 sufletul își va resimți misiunea personală și mai mult ca o comandă divină, ce trebuie dusă până la capăt. E mai importantă decât oricând exersarea compasiunii, iar dacă nu sunteți dispuși să înțelegeți universul vă va arunca cu forța în papucii altora să vă oblige să le jucați rolul până înțelegeți, până deveniți compasivi.

Cine știe, poate atât de mult, încât puteți chiar să scrieți un manual cu legea compasiunii și grijii față de viață (și am un prieten care vă poate ajuta să-l publicați).

Tot acum e momentul unor pelerinaje în locurile unde vă cheamă sufletul, atenție să respectați regulile locului cu sfințenie, și mai ales să nu uitați ofrandele față de oamenii locului respectiv.

Cum iei un medicament scârbos dar necesar? Linguriță cu linguriță. deci să începem:

IANUARIE

Luna lui pică pară mălăiață… Glumesc. Luna asta ai putea fi tentat să ieși în forță în lume să o cucerești, să o schimbi, să îți lași amprenta asupra ei, și vei avea șanse de reușită, vei reuși să îi convingi pe ceilalți că asta e calea, dar nu o face, în urma ta lumea va rămâne buimăcită și datoare sau lipsă suflet către alte forțe ”ajutătoare”.

Mai bine fă o meditație în mișcare zilnic, ieși în lume rămânând în afara ei, un simplu observator a ce trezește o astfel de ieșire în tine, ce amintiri, ce impulsuri, cu cine te întâlnești, ce plăți ai față de ei. Și da, va fi un pic deprimant, tentația de a încălca regulile mare, mai ales că e posibil să scapi basma curată, deși sufletul va atârna greu la balanța finală.

februarie

Ah, dorința de dreptate taie și în carne vie, deși în alte vieți s-a dovedit că ochi pentru ochi lasă pe toată lumea oarbă. Într-o lună ca asta manifestă un Napoleon suficient șarm, putere de convingere și forță să antreneze o nație întreagă să cucerească teritorii de necucerit. Dorința de recunoaștere, de a fi în centrul scenei eclipsează intuiția adevăratei dreptăți, adevărul este manipulabil de propriile noastre amintiri.

Mare atenție în această lună la ce luăm cu japca, pentru că credem că ni se cuvine, în detrimentul celorlalți, este luna în care regulile terești și cele divine se suprapun, iar încălcarea lor poate greși grav față de dreptul la viață, câștigul financiar și beneficiul propriu nu scuză mijloacele prin care este obținut.

MARTIE

Martie nu e degeaba luna vrăjilor, iar în 2024 se va vedea acest lucru cu prisosință, acum mai mult decât oricând sufletul va fi pus la bătaie, puțin în a-i domina pe ceilalți să se facă voia noastră, să câștigăm un pic mai mult prestigiu, să ne impunem propriile reguli.

Tobele de luptă vor continua să bată, chiar dacă mai mult în surdină, căci acum vor începe să iasă la suprafață efectele războiului economic. Va fi mișto atunci când și ieftinăturile chinezești vor fi prea scumpe, mai ales când ele reprezintă aproape 90% din obiectele ce ne înconjoară.

Pe de altă parte, e o lună propice să ne plătim datoriile karmice dedicându-ne vindecării și învățării celorlalți, în armonie cu voia lor și la cererea lor expresă la o plată simbolică.

APRILIE

Eh, dacă ați trecut cu bine de luna ianuarie, să știți că a fost doar antrenamentul pentru aprilie. Circ și jale, iar de data asta sforile le trage Sinele Superior, un regizor/maestru păpușar cu maxim de imaginație și talent. O fi Paștele setat în mai, dar cerurile se deschid în aprilie, cu actualizări karmice mari, pe toate planurile (individual și la grămadă, de neam și personale, pe plan fizic, emoțional și spiritual.

Acum e posibil un crash economic major, care îi va lăsa pe mulți flămânzi și bătându-se pe resurse. Și nu, soluția nu este să umpli buncărul cu provizii lăsând rafturile magazinelor goale, ci acum ar fi bună o practică de stat la întuneric, în post de mâncare, vorbe și socializare, ieșitul în lume se poate lăsa cu bătaie, la propriu și la figurat.

MaI

Putem arunca Codurile pe geam, că nici cei care ar trebui să le aplice nu le vor respecta. Unii vor ști să joace pe muchia dintre legal și ilegal, dar numai cei care altădată au marjat pe jocul vieții impunând savgardarea ei cu orice preț. Puțini însă…

Toate bărcile de salvare se scufundă, ghidajul divin lipsește cu desăvârșire (trebuia căutat în luna anterioară), ochii văd, inima cere, conștiința… e confuză.

În această lună va fi testată acuratețea busolei morale, a compasiunii, a capacității de înțelegere a faptului că totul e un joc, și toți suntem actori care ne jucăm prea bine rolurile (sau nu).

IUNIE

În orice furtună există o oază de calm, ochiul central care îți permite să te reculegi și să îți aduni forțele pentru tura doi. Deși e luna lui cuptor, nu plecați în vacanță, marcați starea de repaus cu odihnă activă: e timpul să pui pe hârtie lecțiile învățate, e timpul să dai înapoi, să ai grijă de viață, de sufletul tău, de mintea ta.

Pentru tot ce vei oferi acum, vei primi însutit, fie că e îndrumare, grijă, suflet. Nu faceți însă abuz, atenție la ce mâncați și ce gândiți, gradul de materializare este mare.

Am ajuns la jumătatea anului, însă până în 2030 mai e, și nici atunci nu e de culcat pe o ureche. Dacă nu l-ați văzut până acum, vă recomand serialul Manifest pentru a înțelege două lucruri: că Totul este legat cu tot și Toți sunt chemați să-și amintească ce au de făcut, dar nu toți sunt dispuși să audă, să facă, să ierte pentru binele tuturor. Până la semnele Apocalipsei au existat semne insesizabile repetate precum picătura chinezească pentru urechi surde, și ochi orbiți și minți și inimi închise.

Bestia acestei Apocalipse este cunoașterea, ea plutește în aer la propriu, la o lungime de atingere cu vârful degetelor. Cunoașterea lipsită de înțelegerea compasivă este însă calea spre (auto)distrugere.

Aoleu Doamne e Apocalipsă, ce-o să facem??? Aparent, ce făceam și înainte, doar că mai greu, cu mult mai multă suferință, pentru că Universul sare pragul în următorul ciclu, iar oamenii vor ca totul să rămână la fel, chiar și chestiile nasoale, pentru că s-au obișnuit cu ele.

Adevărații profeți nu se uită în viitor, ci în prezent. Ei doar observă ruperea ciclului, anomaliile. Natura este prima care se schimbă, ajutată și de influența noastră asupra ei. Într-un fel, ne-am precipitat propriul sfârșit, alergând spre era cunoașterii inutile, pe care o acumulăm fără discriminare sau discernământ, fără a depune efortulde a înțelege.

Dacă această pauză de reflecție nu v-a deschis ochii către cultivarea discernământului, luați și citiți “Cască bine ochiia Marianei Kaplan, o puteți găsi aici.

Iulie

Era și timpul ca sinele superior să strice ploile egou-lui. Cel din urmă s-a prins că fără suflet nimic nu merge, și pleacă în căutarea lui. Doar că ce iei pe mere dai pe pere, actualizările karmice din aprilie sunt la scadență acum.

Altfel, circul continuă, certurile sunt la ordinea zilei, iar conexiunea cu sinele superior nu ajuta în relație cu ceilalți sau când sufletul vrea să se manifeste.

August

Lucrurile se complică, de parcă nu ar fi fost deja greu de înțeles și gestionat. Te vindeci sau mori, protecția pe care ți-o oferă statul este o utopie, interesul financiar primează, gesturile teatrale, declarațiile bombastice țin locul măsurilor efective (nimic nou sub soare de altfel).

Pe de altă parte, dacă nu ai făcut-o până acum, e un timp bun de construit propriul spațiu sigur, departe de lunea dezlănțuită, cu un ecosistem independent.

Septembrie

Pare un alt moment de tras sufletul. Și poate fi tras din trecuturi, din ce am cucerit altădată: nații, provocări, suflete. Succesul din trecuturi se va răsfrânge asupra mulțimilor care și acum vor urma liderul care altădată i-a cucerit/convins/influențat. E timpul să vă suiți pe scenă, să vă prezentați cauza, pentru că acum e momentul în care veți găsi susținătorii, iar dacă dacă faceți acest lucru convinși de dreptul vostru divin, aveți șanse să îi luați și cu arcanul. Atenție însă că interesele nu coincid, mersul cu turma nu vă conduce în direcția voastră ci a mulțimii, liderul ales nu vede interesul tuturor, ci pe al său, iar în jocul de șah, pionii sunt primii sacrificați.

OCTOMBRIE

Dezamăgiți de rezultatele lunii anterioare, ne retragem în solitudine să ne lingem rănile și să plănuim răzbunări complicate care să le strice feng-shuiul celor care ne-au dezamăgit. Vrem noi reguli care să restrngă aria de acoperire și de influență a liderilor ca aceștia să nu mai facă ce îi taie capul. Din seria mulți vor, puțini au, și totuși trăiesc, dacă nu fericiți, măcar semi-liniștiți până la adânci bătrâneți, ce gândim nu are șanse să se materializeze. Am putea însă face un bilanț scris al vremurilor trecute, avem șanse să învățăm ceva din amintiri.

NOIEMBRIE

Acum, dacă au mai rămas gânduri de răzbunare de luna trecută, ele au șanse mai mari să se materializeze, dacă le psaltiezi precum David și le ”cânți frumos”. Tentația de a încălca regulile jocului este una mare, mai ales pentru cei care știu cum, și au puterea cuvântului și vocea seducătoare, și a căror privire te pierde.

Puterea lui Dumnezeu e încercare când te rogi pentru ea, iar înțelepciunea, când o ceri, o obții prin proba focului și a bătăii, așa se călește sabia, așa că aveți grijă pentru ce vă rugați că s-ar putea să și primiți, dar ce primiți să nu fie ce v-ați fi așteptat să fie.

DECEMBRIE

În luna decembrie, banii se fac din mâncare, mai ales dacă luna anterioară s-a stat în post și rugăciune. Ochii văd, inima cere, conștiința nu și nu. După așa ani grei, de sărbători riscul de depresie e mai mare, pentru că este greu să ne controlăm ce gândim, ce simțim, și să le corelăm cu așteptările ce le avem de la noi înșine, și de la alții.

Ultimele luni sunt grele pentru că energiile s-au adunat (și amestecat) de peste an. Nu mai știi ce te-a lovit, și de ce, și ce vrea să însemne. Lucruri peste care credeai că ai trecut, încă mai bântuie culoarele sinelui, umbre familiare mai puțin înspăimântătoare, cu un nou grad de frustrare că nu se mai termină odată. Lecțiile s-au acumulat, și par să depindă una de alta, și de alții. Dați de pomană celor care nu au și celor care au cu adevărat nevoie și nu îi judecați pentru neputința lor, e și a voastră.